Home

Tristetea e boala grea

• Depresia ne atinge pe toţi, cel puţin odată īn viaţ㠕 Netratată la timp, depresia poate īmpinge la gesturi extreme l Ne putem feri de stările depresive gīndind pozitiv şi căutīnd partea luminoasă a vieţii noastre Tristeţea e boală grea Depresia este o problemă de sănătate frecventă care ne afectează, īntr-o măsură mai mare sau mai mică, pe toţi, cel puţin o dată īn viaţă. Conform specialiştilor, stările depresive sīnt pe locul doi pe lista celor mai des īntīlnite afecţiuni. Pe primul loc continuă să rămīnă hipertensiunea arterială. Statisticile arată că, unul din 10 pacienţi care se ajung la medic suferă de depresie, dar, din nefericire, majoritatea cazurilor trec neobservate. Īn mod normal, depresia se tratează cu medicamente care corectează dezechilibrele chimice din creier. Pentru mai bune rezultate, este recomandată şi consilirea psihilogică, dar şi suportul afectiv din partea familiei şi al prietenilor. Ce este depresia? Depresia este de fapt o afecţiune psihică, caracterizată printr-o perturbare serioasă a echilibrului emoţional şi o diminuare considerabilă a calităţii vieţii, pe o perioadă lungă de timp. Boala poate să apară īn viaţa oricui, indiferent de vīrstă. Depresia nu trebuie confundată cu o dispoziţie proastă de moment, pentru că este ceva mai serios. Persoanele care suferă de depresie nu pot să facă, de regulă, singure faţă situaţiei. Fără tratament adecvat, simptomele pot să dureze săptămīni, luni sau chiar ani. Depresia se manifestă printr-o tristeţe pronunţată, care, īn cazurile grave, poate duce la o stare nepotrivită de resemnare sau chiar la dorinţa de sinucidere. Cauzele depresiei Practic, depresia este declanşată de o combinaţie de factori biologici, psihologici si factori din mediu. Persoanele care au o părere proastă despre ele, o viziune pesimistă asupra lumii sau care sīnt expuse la stres permanent au un risc mai mare de a deveni depresive. Stările pot fi declanşate īnsă şi de şocuri, de afecţiuni cronice, de dificultăţi de relaţie sau financiare, dar şi de schimbări nefavorabile apărute īn viaţă. Pacienţii trăiesc o stare de ingrijorare şi de tristeţe permanentă. Ei se simt nefericiţi, lipsiţi de ajutor şi abandonaţi. Alte semne ale depresiei sīnt: lipsa sau scăderea apetitului, perturbări ale somnului (dificultăţii de adormire sau trezire matinală, somn neodihnitor sau chiar coşmaruri), pierderea interesului pentru lumea exterioară, lipsa de putere şi de entuziasm, oboseala constantă, sentimente de inutilitate şi neajutorare, gīnduri de suicid şi moarte, sentimente de vinovăţie, lipsa apetitului sexual. Uneori pacienţii cu depresie pot prezenta multe semne de rău fizic: dureri de cap, ameţeli, disconfort gastric sau toracic, dureri articulare, constipaţie sau diaree, perturbări menstruale, scăderea performanţelor sexuale. Trebuie să cerem ajutorul medicului Datele statistice arată că două din trei persoane care suferă de depresie nu primesc tratament, deoarece oamenilor le este ruşine să ceară ajutorul şi să recunoască faptul că au o problemă. Este foarte important īnsă ca pacientul să privească depresia ca pe orice altă boală. Schimbările frecvente de dispoziţie, chiar īn cursul aceleaşi zile, starea de slăbiciune, somnolenţa sau oboseala apărută la eforturi mici ori chiar dureri inexplicabile ar trebui să fie primele semne clare de depresie. Pentru ca tratamentul să aibă succes este extrem de important ca bolnavul să descrie cīt mai amănunţit medicului ce simptome are. Semnele de depresie nu trebui să vă īngrozească īnsă că suferiţi de afecţiuni psihice grave. Cel puţin o dată īn viaţă fiecare om trece printr-o depresie. Cele mai obişnuite apar după concediu sau după sărbători, cīnd omul revine la serviciu şi la rutina zilnică, ştiind că are īn faţă un an lung pīnă la următoarea vacanţă. Īn general, starea de apatie dispare după cīteva zile cīnd organismul se readaptează ritmului obişnuit. Dacă starea de tristeţe durează īnsă mai mai mult de o săptămīnă-două ar fi cazul să apelaţi la un specialist. Depresia se tratează Īn comparaţie cu alte afecţiuni psihice, depresia se vindecă īn 80% dintre cazuri. Iar tratamentul medicamentos rămīne principala metodă de terapie. Durata este de cel puţin 5-8 săptămīni, iar dacă rezultatele sīnt bune se recomandă menţinerea terapiei pīnă la 6 luni, sau mai mult, pentru a preveni reapariţia bolii. Pe līngă tratamentul medicamentos, foarte importantă este şi consilierea psihologică care-l ajută pe pacient să-şi recapete īncrederea īn sine. Activitatea fizică este şi ea benefică pentru īmbunătăţirea dispoziţiei. Cu alte cuvinte, munca sau efortul fizic pot determina eliberarea de substante naturale - endorfine, al căror efect este similiar cu cel al antidepresivelor. Sprijin din partea familiei Un rol important revine familiei sau prietenilor īn īncurajarea bolnavului şi chiar īn a-l convinge să consulte un psihiatru. Şi apoi să nu renunţe la tratament. La fel de important este suportul emoţional. Cei apropiaţi trebuie să īncerce să-l provoace pe bolnav īn conversaţie şi să-l asculte cu atenţie. Disputele pe orice temă trebuie evitate. De asemenea, pacientul trebuie īncurajat să iasă din casă. Şi mai ales nu trebuie să audă din partea apropiaţilor expresii de genul „descurcă-te singur“, „trebuie să faci asta“, „trebuie să-ţi asumi asta“, „trebuie să faci ceva“. Nu acuzaţi un depresiv de faptul că doar pretinde că este bolnav, cīnd de fapt prin asta vrea să-şi motiveze „lenea“. Cei mai mulţi dintre bolnavi revin la starea normală dacă primesc suportul necesar din partea celor apropiaţi. Winston Churchill a fost depresiv • Omul care a condus lupta Marii Britanii īmpotriva regimului nazist se lupta el īnsuşi cu depresia. Īncă din 1900, Churchill avusese momente sporadice de depresie, pe care el o numea „dulăul meu negru“. Cīnd a izbucnit primul război mondial, Churchill a conceput un plan pentru lansarea unui atac maritim asupra punctelor fortificate din Strīmtoarea Dardanele, dar operaţiunea nu a fost bine pregătită şi mii de oameni au fost ucişi. Churchill şi-a asumat vina pentru acest dezastru şi a fost retrogradat din funcţia de Lord Amiral. O dată cu această īntorsătură, a reapărut şi depresia. Churchill era mare consumator de alcool, deşi medicii īl avertizau că acesta i-ar putea adīnci starea depresivă. Īntr-adevăr, boala a reapărut, cīnd după ce condusese Marea Britanie spre victorie, a fost īnlăturat din funcţie, prin vot. Īn 1953, Churchill avea aproape 80 de ani şi suferise deja două atacuri cerebrale severe. Īntr-o īncercare disperată de a-şi menţine reputaţia de orator şi mare om de stat, i-a cerut medicului Charles Moran să īl ajute administrīndu-i benzedrină. Medicamentele n-au putut īntīrzia inevitabilul: īn aprilie 1955, Churchill s-a retras din funcţie. Odată ieşit de pe scena politică, a căzut din nou prad㠄dulăului său negru“, considerīnd că īntreaga sa viaţă nu fusese decīt un mare eşec. A murit īn 1965 nereuşind să facă faţă bolii. Īn faţa poporului englez a rămas īnsă un erou. Alungaţi gīndurile rele • Există cīteva sfaturi atīt pentru cei predispuşi la depresie, cīt şi pentru depresivii diagnosticaţi. Nu trebuie să vă fixati ţeluri prea dificile sau să vă asumaţi prea multe responsabilităţi, iar īn caz de nereuşită să vă īnvinovăţiţi că sīnteţi un ratat. Feriţi-vă de a plănui lucruri măreţe, pentru că aşteptările prea mari ar putea accentua sentimentul de neputinţă. Īncercaţi să nu vă izolaţi şi căutaţi să ieşiţi īn timpul liber īn compania unor persoane agreabile, să discutaţi, să rīdeţi şi să vă bucuraţi de fiecare realizare, ca de un mare succes. Faceţi orice pentru a vă simţi mai bine. Chiar şi cumpărīndu-vă un lucru nou sau schimbīndu-vă look-ul. Nu vă comparaţi şi nu concuraţi cu persoane care au un statut social sau intelectual peste nivelul vostru sau se scaldă īn bani. Nu luaţi decizii importante, cum ar fi schimbarea locului de muncă, căsătoria sau divorţul īn perioadele īn care treceţi printr-o stare de depresie. Nu vă aşteptaţi să vă eliberaţi brusc de starea depresivă, dacă au trecut doar cīteva zile de la īnceperea tratamentului. Alungaţi orice gīnd rău. Remedii naturiste pentru depresie • Există şi plante care ajută la vindecare, dar şi eficiente doar īn cazul depresiilor uşoare. n Sunătoarea: Conţine hipericina, care este un antidepresiv natural. Evitaţi expunerile la soare deoarece unul dintre principiile sale active este foto-sensibilizator. n Ovăzul: Este o cereală cu efecte tonice şi de refacere şi conţine o substanţă antidepresivă naturală. Este recomandat īn perioadele de scădere ale tonusului şi īn cazul stărilor de oboseală depresivă. n Roiniţa: Se bea sub formă de infuzie ameliorīnd stările de melancolie şi iritabilitate. Contribuie la un somn profund, fără vise, fiind recomandată celor care au coşmaruri. n Ginseng-ul: Conţine vitaminele B şi C şi acizi aminaţi cu efect de tonifiere intelectuală şi fizică. Se recomandă a se lua de preferinţă dimineaţa deoarece poate provoca stări de insomnie. Nu se administrează concomitent cu unele excitante precum cafeaua şi ceaiul. Consum limitat īn timpul sarcinii. n Elentherococus: Stimulează sistemul nervos, măreşte rezistenţa la stres şi creşte imunitatea organismului, fiind recomandat după eforturi fizice intense. Nu se administrează copiilor. n Măceşul: Reglează ritmul cardiac şi reduce palpitaţiile. Recomandat īn special īn cazul bolnavilor care simt nevoia să plīngă fără motiv, dar şi īn cazul stărilor de tensiune nervoasă. Nou: Citeste Monitorul Expres pe telefonul mobil.